Psalmii 143:6 “Îmi întind mâinile spre Tine; îmi suspină sufletul după Tine, ca un pământ uscat. “

~ Agonia ultimelor clipe ~

Agonia ultimelor clipe striga-n noapte,
Un suflet tainic cere a fi eliberat,
Din colivia ce cuprinde negre fapte,
Din groapa ce se cheama doar pacat.

Ar vrea sa evadeze din multele ruine,
Sa urce sus pe culmi,ca sa-nalte steagul,
Dar vocile din groapa il tine in rusine,
Si nu are curaj sa-ntinda acum toiagul.

Suspinul creste drastic si stingerea-i aproape,
Doar inc-o picatura si umbra doar ramane,
Un strigat se aude din negre tulburi ape,
Cine poate sa-nvinga a sufletului bezne?

Un chip nemaivazut alunga frica noptii,
Si inima distrusa priveste blanda Fata,
O voce se aude de dincolo de gratii,
Eu sunt ISUS, sunt gata sa-ti dau viata.

O usa se deschide, si colivia-i goala,
O franghie aruncata si groapa-i un trecut,
O raza de lumina si sufletu`i in barca,
O jertfa pretioasa, un suflet refacut.

(Raul Marian)