Psalmii 84:2 “Sufletul meu suspină şi tânjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu! “

~ Tầnjesc dupǎ izvoare ~

Tầnjesc dupǎ izvoare cu apa cristalinǎ,
Cǎci nu gǎsesc în lume decầt deşert arid,
Setos încep sǎ caut o oazǎ ce alinǎ,
Dar nu gǎsesc decầt otrave ce ucid!

E soarele puternic, se duce orice vlagǎ,
Lǎuntrul mi se stinge în arşiƫa cea mare,
Şi tot ce mai rǎmầne e-a sufletului plagǎ,
Ce vrea o vindecare, o apǎ salvatoare!

Unde gǎsesc eu rầul curat neschimbǎtor,
Unde e-acea stầncǎ ce dǎ din abundenƫǎ,
O apǎ ce-mi înalƫǎ tot sufletul în zbor,
Ce dǎ din plin viaƫǎ curgầnd în permanenƫǎ ?

Aş vrea sa îl gǎsesc, o voce însǎ-mi spune,
Cǎci apa mult doritǎ e – acolo sus pe munte,
Sǎ nu mai stau în vale, în lume şi ruine,
E timpul ca sǎ urc pe culmile abrupte!

Urcuşul este greu dar fericirea-i mare,
Cǎci drumul de pe munte conduce la salvare,
Cǎrǎrile – s înguste, rana încǎ mǎ doare,
Suind, merg inainte cǎci voi gǎsi izvoare.

(Raul Marian)